Paste Fericit
Oricate idei de articole as avea, nu ma pot preface ca nu e Pastele si scrie despre altceva. Asadar, cu drag, acest articol va fi dedicat celei mai importante sarbatori ortodoxe. De ce cea mai importanta? Caci “de nascut s-a nascut toata lumea, dar de inviat, doar Hristos a inviat”. (Adevarat a-nviat!)
Postul si curatenia de Paste
Asa cum toate gospodinele (speram si “gospodinii”) savarsesc asa-numita curatenie de Paste in case si curti – poate cea mai amanuntita interventie, incluzand perdele, covoare, etc. – astfel crestinii au in vedere curatenia interioara. Ceea ce numesc proetii “templul sufletului”, se curata prin postul care tine nu mai putin de 7 saptamani. Tot ce pot spune este: slava Domnului ca s-a inventat termenul “vegan”, ca sa nu mai stau sa explic la restaurant ce restrictii am – plus ca ma simt si crestina si trendy in acelasi timp (super!). Alte religii aleg altfel de post, de exemplu catolicii renunta la ceva ce le place (dulciuri, alcol sau un obicei de genul iesit in oras), iar banii pe care i-ar cheltui pe acel lucru il dau saracilor. Mi se pare frumos obiceiul. Motivul pentru care noi renuntam la mancarea provenita de la animale, este ca aceasta ne ‘ground’ si renuntand la vibratiile ei joase, putem fi mai aproape de divinitate, devenim mai spirituali, motiv pentru care si in alte credinte se consuma cu precadere roadele pamantului. Cei mai stricti chiar pregatesc mancare de post in recipiente diferite decat cele in care prepare mancarea ‘de dulce’. Bineinteles, putem dezbate pana la Pastele viitor (sau al cailor) pe aceasta tema… Dar, daca tot ne ingrijim de trup, ne ingrijim si de suflet, incercand sa fim mai buni, mai intelegatori, reflecand asupra a ceea ce am facut rau, ne spovedim si impartasim din Sfantul Duh. Foarte frumos si linistitor mi se pare ca, pentru cine crede, avem aceste obiceiuri (instrumente, ritualuri) care ne sunt la indemana pentru a fi mai aproape de divinitate.
Semnificatie si obiceiuri religioase
Saptamana Mare sau a Patimilor este incarcata de importanta istorica si religioasa. In fiecare seara, in Biserici au loc slujbele de denie, care stau marturie celor petrecute acum 2000 de ani in Saptamana Sfanta.
Joia Mare: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea lui Iisus de catre cei ce voiau sa-L ucida.
Vinerea Mare: rastignirea lui Iisus pe Cruce. Rastignirea reprezenta cel mai cumplit mod de tortura din acea vreme. Se spune ca in momentul mortii, Iisus a rostit “iarta-I Doamne, ca nu stiu ce fac”, iar pietrele ai crapat, mormintele s-au deschis si catapeteasma templului s-a crapat in doua. Oamenii atunci au realizat ca intr-adevar”acesta a fost Fiul Omului”. Seara se merge la Prohod (cea mai frumoasa slujba din an, dupa parerea mea) si se inconjoara bisericile de 3 ori, simbolizand petrecerea lui Iisus in mormant.
Sambata Mare: se sacrifica, in mod ritual, mielul, si se prepara cighirul, friptura si borsul de miel. Mielul simbolizeaza Fiul lui Dumnezeu care s-a sacrificat pentru a spala pacatele oamenilor.
Duminica Invierii: in a treia zi după Scripturi, femeile purtătoare de mir au găsit mormântul Mântuitorului gol. Astfel, Iisus a inviat, ‘cu moartea pe moarte calcand”, iar crestinii merg la miezul noptii la biserica pentru a lua Lumina. Lumanarea de Paste se aprindea adesea la nevoie sau necaz, iar lumina acesteia este considerata binefacatoare.
Traditii, superstitii si alte obiceiuri
Joia Mare: in anumite zone se aprind focuri in curte pentru ca sa se incalzeasca mortii.
Slujba de Paste: fiecare participant la slujba poarte cele mai bune haine si de asemenea un articol de imbracaminte nou, cusut in taina noptii special pentru cea mai importanta sarbatoare crestineasca.
Ouale de Paste: se vopsesc in Joia Mare, traditional in culoare rosie, care simbolizeaza sangele lui Iisus care a patat cosul cu oua pus de Maria sub cruce. Mai mult, ele semnifica si viata eterna, fertilitatea, renasterea şi norocul. In Antichitate, cele vopsite în diferite culori şi oferite cu ocazia venirii primaverii, reprezentau astfel revenirea naturii la viata, urmată de explozia cromatica specifica. La masa ciocneste intai cel mai varstnic barbat, cap in cap. Abia a doua zi se spune ca ar fi permis sa ciocnim cap in dos si apoi dos in dos. In dimineata Pastelui, bunica mea punea un ou rosu intr-un pahar cu apa, ca sa ne spalam pe fata si sa ne mearga bine tot anul.
Superstitii:
- In ziua de Paste nu este bine sa dormi pentru ca tot restul anului vei fi somnoros si vei avea ghinion
- In ziua de Paste nu este bine sa manânci oul cu sare pentru ca vei transpira tot anul
- La masa se Paste e bine sa manânci mai intâi un ou pentru ca acesta aduce sanatate trupului. Apoi trebuie sa manânci carne de pasare si de peste pentru a fi sprinten si usor tot anul
- Daca pastrezi un ou rosu timp de 40 de zile dupa Paste si nu se strica, vei avea noroc tot anul
- Se spune ca de Paste cerurile se deschid, iar sufletele celor morti se intorc acasa pentru a-si proteja rudele. De asemenea, exista credinta ca cei ce mor in duminica Pastelui sunt „scutiti” de Judecata de Apoi, iar sufletele lor ajung direct in Rai.
- Copiii nascuti de Paste sunt binecuvântati si vor avea o viata luminata si plina de noroc.
- Despre cei care ciocnesc ouale de Paste se spune ca se vor intâlni pe lumea cealalta
De ce e frumos de Paste?
O sa asum ca tuturor ne place Pastele din aceleasi motive J, in speranta ca va veti identifica macar cu cateva. Mie imi aduce aminte de copilarie, cand ne adunam cu totii in jurul mesei de Paste si ne bucuram de bucate delicioase (intre noi fie vorba, delicioase sau nu, erau ceva minunat dupa lunga perioada de post; in acelasi timp, tot intre noi fie vorba, era inevitabil sa nu mi se faca rau, din acelasi motiv, i.e. lunga perioada de post…).
Pastele coincide cu reinvierea naturii, avem parte de mai mult soare, de caldura, flori, ciripituri si zumzaieli, care ne dau o stare fizica si psihica mai buna. Si sa nu trecem cu vederea micile placeri lumesti, cum ar fi zilele libere in preajma Pastelui, cadourile de la iepuras, dulciurile din abundenta, vopsitul oualor, statul pana tarziu cand esti mic …
Traditiile in general, ne readuc la ‘origini’, fie fizic, ca revenim in casa parintilor sau in locurile natale, sau in mod spiritual, ajutandu-ne sa ne reconectam cu noi insine, cu cine suntem si ceea ce reprezentam. Am simtit dintotdeauna ca sarbatorile sunt atemporale, ca barierele dintre varste se dizolva, ca redevenim copii, ca traim momente din trecut, prezent si viitor, ca viata capata o alta semnificatie si ca realizam din nou ca iubirea, familia, bunatatea, daruirea si impartasirea (sharing) sunt valorile cele mai importante pentru implinirea noastra ca oameni.
Sa aveti un Paste luminat cu multe bucurie in suflet, alaturi de oamenii dragi voua!
Surse: www.turistprinro.wordpress.com; www.traditii.ro; www.crestinortodox.ro
