Ziua Internationala a Limbii Materne

Potrivit statisticilor UNESCO, din anul 1950 şi până în prezent au dispărut în total 250 de limbi. Totodată, alte 572 de limbi din America de Nord şi de Sud, dar şi din Asia de Sud-Est, Oceania şi Africa sunt în pericol de dispariţie. Printre limbile ameninţate se află şi cele care sunt vorbite de mai puţin de 10.000 de persoane. Pentru promovarea diversităţii lingvistice, culturale şi multilingvistice UNESCO a adoptat în cadrul Conferinţei Generale din noiembrie 1999 – Ziua Internaţională a Limbii Materne, eveniment celebrat anual în data de 21 februarie cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul.

Cu acest prilej, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecția și revigorarea bogatei diversități culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacțiune și înțelegere între diferite popoare. La 21 februarie 1952, studenții ce demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne ''bangla'', drept una din cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împușcați de forțele de poliție din Dhaka, capitala actualului stat Bangladesh.

“De-a lungul anilor, un rol esenţial a fost jucat de limba maternă în domenii precum educaţie, cultură şi economie. Societăţile noastre au ajuns să fie mai bine înţelese în limba maternă, în care primele cuvinte sunt gândite şi rostite, limba maternă este fundaţia pentru istoria şi cultura fiecărui individ. Conceptul de limbă maternă este complementar celui de multilingvism pe care UNESCO se străduieşte să îl promoveze prin încurajarea dobândirii de cel puţin trei niveluri de competenţă: o limbă maternă, o limbă naţională şi o limbă de de comunicare. Limbile materne într-o abordare multilingvistică sunt componente esențiale ale educației de calitate, care este însăși fundamentul pentru emanciparea atât a femeilor, cât și a bărbaților în cadrul societăților lor", precizează Irina Bokova, directorul general al UNESCO.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului tangibil și intangibil. ONU consideră că toate acțiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversității lingvistice și educației multilingve, ci ajută și la dezvoltarea conștiinței tradițiilor lingvistice și culturale în întreaga lume și la inspirarea solidarității bazată pe înțelegere, toleranță și dialog. Potrivit datelor ONU, 40% din populația lumii nu primesc educație în limba pe care o vorbesc sau o înțeleg.

Limba maternă și cultura sunt componente esențiale în procesul de definire a unei minorități naționale. Însușirea limbii materne, precum și utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea și perpetuarea identității fiecărei minorități. Există obiceiuri, există tradiții care se păstrează și se transmit mai departe, dar limba maternă se poate pierde foarte ușor, dacă nu este învățată și vorbită în familie ori dacă nu este studiată și exersată în școală. Potrivit www.unesco.org, se estimează că, în cazul în care nu se acționează în acest sens, jumătate din cele 6.000 de limbi vorbite astăzi vor dispărea până la sfârșitul acestui secol. Odată cu dispariția limbilor și a documentelor nescrise, omenirea va pierde nu numai o bogăție culturală, dar și importante cunoștințe milenare încorporate în limbile indigene.

Limba maternă este, indubitabil, una dintre dimensiunile fundamentale ale fiinţei umane, este legătura prezentului cu trecutul şi tradiţiile. La noi în țară, româna este limba maternă a aproximativ 90% din populație. Cele mai importante limbi minoritare sunt maghiara, romani, ucraineană și germană.